Prima data cand am auzit cu adevarat de Nirvana a fost in vara lui 2000 cand am dorit sa-mi las parul mai lung si sa ma fac rocker. Aveam 18 ani si cautam in magazinele de muzica tricouri negre cu trup rock pe ele. Cautam ceva cu Guns ‘n’ Roses parca. Singurele tricouri erau cu Nirvana. Habar nu aveam ce este Nirvana sau ce canta si nu am luat nici un tricou. Desi, recunosc unul imi placea. A doua zi am zis sa-l iau, bineinteles nu mai era, mereu mi se intampla sa pierd cand ma decid prea greu.

Nu si de data asta, am pierdut un tricou, dar cred ca mi-am castigat sufletul mai tarziu.

Asa cum am spus, recunosc am ajuns sa-l cunosc pe Kurt Cobain si trupa din care a facut parte – Nirvana – dintr-un motiv stupid, prost si fals. Lipsa de personalitate ma facea sa vreau sa devin rocker sa am si eu o imagine.

Peste vreo 3 zile am luat doua tricouri negre, unul cu Nirvana, altul cu Metallica. Inca nu stiam 3 melodii de la Nirvana, un prieten mi-a dat un album al trupei. Era cel de debut, unul mai putin popular. Recunosc nu am fost impresionat mai deloc, dar imi placea numele trupei si tricoul. Era de ajuns ca sa cred ca sunt fan Nirvana sau orice ar insemna acest lucru. Am mai ascultat albumul si a inceput sa-mi placa tipatul lui nenea. Parea real. Desi eu aveam doar 18 ani si nu aveam convingeri asa de puternice, am avut puterea sa recunosc ceva real. De atunci cred am ramas cu „defectul” asta.

Intr-o seara am avut norocul sa dau pe MTV sau VH1, era concertul Nirvana Unplugged la New York. Ar trebui sa scriu ce am simtit atunci, dar nu-mi amintesc. Sau imi amintesc, dar unele trairi trebuie sa ramane mereu ale mele. Tot ce pot sa spun esta ca un gand era simplul si banal de tot: imi parea rau ca omul acela de dupa ecran murise. Nu era vorba de vedeta rock, narcomanul, artistul sau cum vreti sa-i spuneti, ci de omul Kurt Cobain. Mai ales ca el a vrut acest lucru.

A doua zi am dat fuga in magazine si am cautat albumul unplugged, parca nu l-am gasit decat la o luna. A fost unul din putine lucruri bune pe care l-am dus la capat in viata asta, am cunoscut muzica lui Kurt Cobain.

Kurt Cobain m-a invatat sa caut oameni, sa caut mereu sa fiu mai bun si mai ales sa nu accept alta cale decat cea corecta. Din pacate, mi-am construit o fortareata cu un gard imens in jur si de acolo din cetate inconjurata nu aveam cum sa gasesc asa de multi oameni adevarati. Din fericire am gasit cativa.

Anunțuri