În perioada 2003 – 2004,  la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, s-au tocat peste 2,5 milioane de lei din banii contribuabililor.Toate aceste aşa zise investiţii perfect inutile ar putea fi considerate hilare dacă nu ne-ar durea la buzunar mai ales acum când nu mai sunt fonduri nici pentru necesităţi stringent.

Toate aceste aşa zise investiţii perfect inutile ar putea fi considerate hilare dacă nu ne-ar durea la buzunar mai ales acum când nu mai sunt fonduri nici pentru necesităţi stringente.Cele două trăsuri de la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” (CCDJ) au fost cumpărate în anul 2004 contra unei sume de 60.000 lei, în jur de 20.000 euro la cursul valutar al vremii. Este vorba de o trăsură de tip Victoria Lux, de şase locuri, şi o alta “Valurile Dunării” de 21 de locuri.

De atunci ele nu au fost folosite nici măcar o singură dată, fiind “parcate” în garajul Centrului Cultural. Au fost greşit proiectate, sunt prea grele şi nu se pot înhăma caii la ele.

“Este o explicaţie lipsită de logică. Trăsurile sunt realizate de o firmă de specialitate din Oradea, care nu a făcut caleşti doar pentru noi”, ne-a explicat Sergiu Dumitrescu, fostul director al instituţiei (până în anul 2004), iniţiatorul păguboaselor investiţii.

Caleştile erau destinate fanfarei CCDJ care ar fi urmat să se plimbe cântând prin oraş, cu ocazia sărbătorilor.

Pânzarul a navigat pe mal

Un alt proiect “realizat” în 2004 de Sergiu Dumitrescu la  CCDJ a fost cel al Pânzarului Moldovenesc, vas ce se dorea o copie fidelă a corăbiilor din vremea domnitorului Ştefan cel Mare. Muzeul Navigaţiei din Constanţa a refuzat să omologheze nava, construită din lemn de stejar, nerecunoscându-i valoarea istorică. Costul investiţiei a fost de peste 1,2 milioane de lei.

Dacă se adaugă şi cheltuielile necesare întreţinerii vasului, suma se ridică la peste 400.000 euro. Nava a stat mai mult pe malul Dunării, pe Faleză, fiind lăsată la apă doar de câteva ori, cu ocazia Bobotezei şi a Zilei Marinei.

Ea nu a putut fi folosită în croaziere, aşa cum se afirma în proiect.

„Nava nu este pentru persoane deoarece nu are utilităţi necesare transportului de pasageri. Apoi, a fost construită după schiţe şi imagini din cărţi. Nu în ultimul rând, motorul vasului este unul prea mic”, a explicat inginerul navalist Mihai Ochialbescu.

Răchităria pentru patru meşteri

Un alt proiect ratat al CCDJ a fost răchităria de la Tuluceşti. La acest atelier urma să fie calificaţi meşteri populari împletitori de răchită. S-au cheltuit 73.000 de euro, o treime din finanţarea proiectului fiind asigurată de la bugetul judeţului şi restul din fonduri PHARE, pentru ca în decursul a trei ani să fie instruiţi patru meşteri populari.

Ştiu doar că în urma acestui proiect au fost create patru locuri de muncă. Nu cunosc numele acelor persoane dar le puteţi afla de la primăria Tuluceşti. Noi nu avem aceste evidenţe”, ne-a explicat Aurelia Bogatu, şef departament Relaţii Publice în cadrul CCDJ.

Sergiu Dumitrescu, a fost acuzat de Ministerul Integrării că a cheltuit ilegal 10.000 euro pentru a cumpăra o mare cantitate de lac destinat împletiturilor din răchită. “Nu este nimic adevărat, totul a fost legal. Nu sunt cercetat în niciun dosar, a replicat Sergiu Dumitrescu. Pentru reuşita celor trei proiecte ale sale, fostul director al CCDJ şi-a acordat, la sfârşitul lui 2004, salariu de merit.

Muzeul satului, o altă investiţie de acelaşi gen

Muzeul tradiţional a fost inaugurat în anul 2008, în Pădurea Gârboavele, şi a fost închis după doar o zi de la tăierea panglicii. Faptul că gospodăriile ţărăneşti nu erau corect amenajate a făcut ca pereţii caselor ţărăneşti să se îmbibe cu apă.

În anul următor, CCDJ şi Consiliul Judeţului au încercat să redeschidă muzeul, dar n-au reuşit din lipsă de fonduri pentru angajarea personalui necesar. În fine, anul acesta, de la 1 mai, Muzeul Satului poate fi iarăşi vizitat. Grăbiţi-vă, că merită ! A costat 320.000 de euro, din care 300.000 fonduri PHARE.

Anunțuri