Teoretic, sunt în derulare peste 20 de investiţii. Practic, totul este doar pe hârtie. Judeţul Galaţi este propice producerii de energie verde eoliană pentru că pe parcursul întregului an viteza vântului este constantă la 6 metri pe secundă.

Partea de sud a Moldovei este, după Dobrogea, a doua regiune ca mare potenţial pentru producerea de energie eoliană. Din acest motiv, în ultimii patru ani au apărăt o sumedenie de proiecte de parcuri de mori de vânt în judeţul de la Dunăre.

Au fost vizate localităţi ca Măcişeni (comuna Corni), Bereşti-Meria, Frumuşiţa, Corod, dar şi Vânători, Schela, Smârdan, Tuluceşti, Cuca, Slobozia Conachi, Băleni, Jorăşti, Găneşti, Vârlezi, Crăieşti, Cudalbi şi Pechea.â

Cât două unităţi nucleare

Zonele cu potenţial de exploatare ridicat sunt în preajma oraşelor Galaţi şi Tecuci, jumătatea sudică a luncii Prutului şi axa NE-Centru-SV a judeţului. În ciuda acestui potenţial, în judeţul Galaţi nu a fost produs până acum niciun megawat eolian.

Lipsa fondurilor – o singură instalaţie costă în jur de 250.000 euro, labirintul birocratic, dar mai ales lipsa infrastructurii care să permită transmiterea energiei de tip eolian în reţeaua naţională de energie sunt motivele care au dus la blocarea investiţiilor.

Interesant este că potenţialul parcurilor eoliane din Galaţi ar echivala cu energia electrică produsă de două unităţi de la centrala nucleară Cernavodă.

„Puterea instalată activă acum în România este de 7.000 de megawaţi. Numai parcurile eoliene de la Galaţi sunt cât două unităţi de la Cernavodă, astfel spus în jur de 1.400 megawaţi”, a explicat Petre Lificiu, actualul vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Cele mai importante proiecte anunţate pentru Galaţi sunt cele de la Bereşti-Meria, Frumuşiţa, Corod şi Micişeni.

La Corod sunt proiectaţi 97 de stâlpi, dar până în acest moment nu au început lucrările, pentru simplu fapt că nu există un punct de transformare.
„Avem nevoie de un punct de transformare de mare putere în zonă, pentru a putea cupla energia produsă de la morile de vânt la reţeaua naţională de energie”, ne-a declarat primarul comunei Corod, Vasile Cârjeu.

În satul Macişeni, societatea Eximprod Buzău ar urma să amenajeze un parc eolian de 70 de megawaţi. Şi Electrica va dezvolta un parc în comuna Frumuşiţa, cu o capaciate de 50 MW.

Cine şi ce câştigă

În urma unor astfel de mori de vânt primii care ar câştiga sunt consumatorii, care pot avea energie la un preţ de cel puţin trei ori mai mic decât cea pe bază de fosili. Apoi, consiliile locale pot încasa din taxe, impozite şi alte venituri în jur de 50.000 – 100.000 euro pe an pentru un astfel de parc.

Mai câştigă şi sătenii care au norocul să aibă pământ acolo unde „se potriveşte” amenajarea unei mori de vânt. Minim 1.000 de euro pe an este suma încasată pentru o centrală eoliană de proprietarii terenurilor.

Şi totuşi, se poate

În ciuda acestor blocaje, prima „eoliană” din judeţ a fost construită deja la ieşirea din Galaţi, vizavi de Metro. Investiţia aparţine firmei Romstal.
„Este primul proiect de acest gen pentru firma noastră. Totul a pornit de la o idee a acţionarului principal, Enrico Perini”, ne-a declarat Teodor Ioan Marin, de la Departamentul Investiţii al Romstal.

Moara de vânt are o înălţime de 30 de metri. „Toată electricitatea pe care o dezvoltă va fi introdusă în reţeaua naţională şi va acoperi problemele create de căderile dese de curent din zonă”, ne-a explicat şi Vladimir Evtodiev, directorul firmei care a montat centrala.

Anunțuri