Finalizarea lucrării, începută în 1985, ar costa un miliard de euro, dar s-ar amortiza rapid. Lucrarea hidrotehnică este proiectată pe o lungime de 198 km, traversând patru judeţe: Vrancea, Buzău, Brăila şi Ialomiţa. Aţi auzit de canalul Siret-Bărăgan? Există! A fost început în perioada comunistă şi a fost continuat şi după revoluţie, chiar dar în ritm de melc.

Teoretic, obiectivul ar putea fi gata în maxim cinci ani, cu 200 de milioane de euro anual, dar profiturile ar fi uriaşe: se estimează că numai creşterea producţie agricole prin irigarea zonei ar aduce 300 de milioane de euro în plus pe an. Alte avantaje: eliminarea inundaţiilor, turism, transport ieftin de mărfuri.

În ultimii ani, guvernele au alocat bani cu ţârâita în proiect. Totuşi, în 2007 a fost finalizat un segment de  5,7 km de canal care a costat 10 milioane lei. Totodată au fost începute lucrările pe alţi 37 din cei 44,3 km care, împreună cu primul segment, ar însemna finalizarea primului tronson de 50 km, în zona Vrancea-Galaţi-Brăila.

Din păcate, criza şi-a arătat efectele. În 2009 a fost anunţat un buget cinci milioane lei, iar anul acesta lucrările au fost îngheţate.

Cât o bucată de autostradă

Potrivit lui Dumitru Fodoreanu directorul firmei Sibarex, societate care lucrează la ridicarea canalului, costul lucrărilor pentru realizarea integrală a canalului Siret-Bărăgan ar fi de circa un miliard de euro. O sumă echivalentă cu suma cheltuită de Guvern pe sectorul de autostradă dintre Gilău şi Turda (42 km), care a costat aproape 800 de milioane de euro.


Datele tehnice ale canalului

Lungimea: 198 km.
Traseu: între acumularea Călimăneşti de pe Siret (Vrancea) şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.
Lăţimea: 57 m la suprafaţa apei, 20 m la fund.
Adâncimea: 7 m.
Viteza apei: 1 m/s.
Irigaţii: 520-700.000 ha.

Stadiul lucrărilor: pe cca.4 kilometri canalul este realizat la cotele din proiect, inclusiv betonarea; pe alţi 15 km, canalul se află în diferite stadii de execuţie. Lucrările de baza sunt realizate în proporţie de 35 %.  Podurile de şosea şi cale ferată sunt realizate în proporţie de 95 %.

Istoric

Prima propunere scrisă privind amenajarea traseului Siret-Ialomiţa pentru irigaţii  datează din 1912 şi este cunoscută ca “Proiectul Davidescu”. Atunci a fost considerată o utopie. Ulterior, în anii ’70 s-a revenit asupra ideii, iar în 1986 au fost începute ample lucrări.

Scopul acestui obiectiv era să asigure irigarea a 700.000 de hectare (5% din suprafaţa totală agricolă a României), termenul de punere ăn funcţiune stabilit fiind 1995.

Putem redeveni grânarul Europei

Proiectul de oportunitate privind acest canal a fost refăcut în anul 2003 de Aquaproiect. Creşterile de producţie în cazul în care s-ar fi realizat canalul ar fi fost imense: de 320.000 tone de grâu, 513.00 tone de porumb, 60.000 tone floarea soarelui şi aproape 2 milioane de tone de furaje.

Valoarea acestui surplus era evaluată în 2003 la 120 de milioane de euro. Dacă ţinem cont că la nivel mondial valoarea cerealelor s-a dublat în ultimii ani ajungem la o valoare de 240 de milioane de euro.

Producţia de cereale a ţări ar fi crescut cu un milion de tone anual, ceea ce înseamnă în între 6 şi 10 a sută din producţia anuală a ţării.

„Orice investiţie care aduce anual o creştere a producţiei de aproape 10% este perfectă”, ne-a declarat Sorin Tănase, analist investiţii.
Potrivit aceloraşi studii de fezabilitate, amenajarea pentru irigaţii a spaţiului Siret – Bărăgan ar creea şi o importantă creştere a producţiei de furaje, triplând numărul de ovine, bovine, porcine.

În loc de recolte bogate, ciulini, praful şi pulberea stăpânesc aceste zone. În loc de o vegetaţie bogată în zona s-a dezvoltat chiar şi o tufă de ciulini de tip deşert denumită popular de ţărani „holera pământului”.

Asta pentru că în această parte a ţării, 20 din ultimii 30 de ani au fost cu precipitaţii puţine care nu au permis dezvoltarea agriculturii.

„Toată agricultura în zona este la pământ. În judeţe ca Brăila, Ialomiţa sau Călăraşi deşertificarea terenurilor agricole este un fenomen des întâlnit”, ne-a declarat Aura Ţârlea, inginer agricol la o societate de profil din oraşul Ianca, judeţul Brăila.

Exproprierile, încâlcite

„Dacă ar exista banii, cred că în cinci ani s-ar putea face lucrarea”, ne-a declarat Dumitru Fodureanu. Conform studiilor de specialitate, numai din producţia de cereale, investiţia ar fi recuperată în şapte ani prin creşterea recoltei.

Un alt exemplu de lipsa de interes în acest proiect este faptul că lucrarea hidrotehnică nu are traseul asigurat când se face trecerea dintr-un judeţ în altul. S-au efectuat expropierile în judeţul Vrancea, dar în Buzău, Brăila şi Ialomiţa nu s-au realizat.

„Da, este o problemă foarte mare, pentru că e posibil să apară speculatorii”, ne-a mai declarat Dumitru Fodoreanu.

Plimbări cu yahtul

Autorităţile nu sunt încă hotărâte care va fi menirea lucrării de infrastructură. Va fi canal hidrotehnic împotriva inundaţiilor, canal pentru irigaţii sau loc de plimbare pentru yahturi?

„Acest proiect se află la Ministerului Mediului şi Pădurilor şi nu la ministerul nostru”, ne-a confirmat Carla Busuioc, şef serviciu relaţii cu presa la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Nici lucrare hidrotehnică nu va avea norocul să fie pentru că nu va prelua debitul viiturilor.

„Canalul Magistral Siret – Băragan nu a fost proiectat pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Astfel, conform regulamentului de exploatare, când în acumularea Călimăneşti, amplasată pe râul Siret, debitul defluent este mai mare de 300 m3/s, priza va fi închisă şi nu se va permite accesul apei în canal”, ne-a declarat şi Altan Abdulamit, director în Ministerul Mediului

“Canalul Magistral Siret – Bărăgan a fost proiectat pentru a asigura irigarea unor importante suprafeţe agricole”, ne-a mai precizat aceeaşi sursă.
O altă întrebuinţare oferită canalului, în afara agriculturii, este folosirea sa ca şi cale de navigaţie. Ar permite transportul de mărfuri şi de călători, de la Focşani şi Brăila până la nord de Bucureşti.

„Obiectivul Canalul Siret – Bărăgan – este cuprins în Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport – Anexa Nr. 5 „C. Reţeaua de căi navigabile interioare şi porturi”, ni s-a comunicat şi de la Departamentul de Comunicare al Ministerului Transporturilor

Inundaţiile: economii de 400 de milioane de euro

Canal ar putea prelua 21.000.000 metri cubi de apă din bazinul Siretului, pe langa cei 16.000.000 metri cubi preluaţi de Acumularea Călimăneşti, cel mai important baraj de pe râu, eliminand riscul unor viituri catastrofale, ca cea din iulie 2005 sau din acest an.

Canalul Siret-Baragan ar pune în siguranta circa 130 km de diguri existente pe malul stang al Siretului, dar si 130 km de diguri de pe malul drept, din judeţele Vrancea şi Brăila, salvând de la inundaţii 22 de localităţi”, ne-a mai explicat Romeo Cândea.

Doar în acest an inundaţiile au produs pagube de peste 400 de milioane de euro, din această sumă, aproape jumătate au fost produse în zona Siretului.

Anunțuri