Constantin DogaruNăscut în comuna vrânceană câmpuri, în 1924, în anul când murea Lenin și se înființa corporația IBM, țăranul zootehnist Constantin Dogaru a dus o viață obișnuită în care i-a fost frică să adune și o simplă amendă, însă o întâmplare nefericită l-a adus în Penitenciarul Focșani. Vrânceanul Constantin Dogaru și-a omorât ginerele cu lovituri de cuțit și de pumn pentru a apăra onoarea fiicei sale. La toamnă, după opt ani și ceva de detenție, el poate ieși din penitenciar. Afară nu-l mai așteaptă nimeni!

Are de executat o pedeapsă de 16 ani și jumătate pentru crimă. În 2004 și-a ucis ginerele, peste un an a fost condamnat, iar în toamnă va intra în comisie pentru a cere eliberarea condiționată.

Nu mai știe cum și-a ucis ginerele

La vârsta când octogenarii de-abia mai au energie pentru a face câțiva pași, Constantin Dogaru a avut putere, în 2004, în Joia Mare, când avea aproape 80 de ani, să se bată de la egal la egal cu ginerele mai tânăr cu 53 de ani. “El avea 27 de ani. A sărit la mine la bătaie și m-am apărat… o bătea și o înșela mereu și pe fiică-mea. L-am lovit cu pumnul în frunte și a căzut mort”, spune nea Dogaru în timp ce duce pumnul drept spre fruntea sa încrețită pentru a arăta cum a lovit.

În realitate, din dosarul crimei din Câmpuri, reiese că ginerele Costel Mihăeș a intrat în curtea lui Dogaru să o ia acasă pe fiica bătrânului care se refugiase la părinți pentru a scăpa de corecțiile primite. Moșul a vrut să-și apere fiica și nu l-a lăsat pe ginere să se apropie de ea, stârnind furia lui Mihăeș, care i-a aplicat câteva lovituri până l-a pus la podea pe bătrân.

Cumva, Constantin Dogaru s-a ridicat și a pus mâna pe un cuțit cu care l-a înjunghiat în gât pe Mihăeș, aplicându-i și câteva lovituri de pumn. Nici măcar fiica pe care o proteja nu i-a ținut partea la proces și a declarat în instanță că a fost lăsată de moș Dogaru fără soț, iar nepotul criminalului a rămas fără tată.

Împarte același vis cu restul deținuților

După un deceniu de la crimă, condamnatul este sincer și spune că și-a meritat pedeapsa. “Nu am negat niciodată fapta. Am recunoscut și la proces. Am vrut să-mi fac pedeapsa cât mai rapid atunci”, povestește cu greu bătrânul care nu mai are nici dinți în gură. În loc să-și petreacă ultimii ani ai vieții în casa moștenită de la părinți și să iasă la poartă pentru a spune povești copiilor comunei despre perioada interbelică, cel de-Al Doilea Război Mondial sau despre venirea comuniștilor la putere, Constantin Dogaru stă închis într-o celulă de la Penitenciarul Focșani, alături de alți zece colegi, criminali, violatori și hoți.

Ultima soție și cei trei copii l-au abandonat, așa că pe Dogaru nu-l mai așteaptă nimeni dincolo de porțile închisorii. Deși trebuie să țipi la el ca să audă întrebarea, Constantin Dogaru răspunde instantaneu atunci când este chestionat despre eliberare. Nici nu apuci să termini, că moșul continuă conversația și spune: “Normal că vreau să plec cât mai repede de aici, dintre oamenii răi, și să mă duc în locurile mele”.
“Oamenii răi”sunt pentru bătrân majoritatea celor din penitenciar care se gândesc numai la alcool și la fărădelegi.

Urăște comuniștii

La 89 de ani, Dogaru nu mai are putere decât să se spele dimineața și să se îmbrace. Este tot ce-și amintește din ziua prece dentă. ”Ieri, ca și în oricare altă zi aici, m-am trezit, m-am spălat și m-am îmbrăcat. Apoi nu mai știu, nu mai fac nimic, stau În pat. Seara, la fel, mă spăl și mă pregătesc de culcare”, e tot ce-și amintește acesta.

Nu se uită la televizor, dar uneori se mai bagă în discuție cu colegii de celulă. “Despre politică mai vorbesc, dar politicienii sunt de obicei comuniști. Niciodată nu am iubit comuniștii. Comuniștii sunt oameni răi”, șoptește nea Dogaru, cel care a trăit toți anii socialismului.

Poate ieși după ce a executat doar jumătate din pedeapsă

Pentru că este bătrân, Constantin Dogaru nu va fi nevoit să execute toți anii de pușcărie. Conform Codului Penal, deținuții cu vârsta peste 62 de ani pot ieși după ce au executat o treime din pedepasă, în cazul condamnărilor pentru fapte ușoare (înșelăciune) sau jumătate din condamnare pentru fapte grele (crime). Din acest motiv, vrânceanul, care până în toamnă va executa jumătate din condamnare, adică opt ani și șase luni, poate fi eliberat.

Nu a auzit de “colegul”Gigi Becali

Din cauza sănătății șubrede, unul dintre deținuți, coleg de celulă, are îndatorirea de a-i fi însoțitor. Bătrânul pușcăriaș nu aude prea bine, mâna îi tremură ca frunzele unui copac în bătaia vântului. Cu toate acestea, privirea îi este caldă, ca și cum ai fi În preajma unui apostol care își trăiește finalul vieții în chilia unui mânăstiri, și nu a unui ucigaș. Chiar și o “călătorie”de zece metri este străbătută de Constantin Dogaru, ținut de umăr de însoțitor, în cel puțin un minut.

“Nu îmi este dor de nimic și de nimeni de afară. Nu mai am pe nimeni. Părinții mi-au murit demult, prietenii la fel. Nu mai am acest sentiment de dor, nici nu mai știu exact cum este să-ți fie dor de ceva. Nu, nu-mi este dor de nimic, dar nu vreau să mor aici”, reușeste să spună moș Dogaru. Cel mai bătrân condamnat nu știe nici cine este Gigi Becali, cel mai mediatizat coleg de detenție din penitenciarele României.

Gardienii și cei câțiva deținuți care i-au devenit apropiați se tem că bătrânul Constantin Dogaru nu va mai rezista mult după ce va fi eliberat. Are mai multe boli decât ani de detenție și din oră în oră trebuie să ia un medicament. Odată eliberat, probabil, nu va avea nimeni grijă că respectă tratamentul.

Cele patru iubiri ale moșului-criminal

Al doilea moment În care moșul reacționează instantaneu, fără să mai fie nevoie să i se repete întrebarea de douî-trei ori, este atunci când îl Întrebi dacă regretă că a luat o viață de om. “Cum dracu’ să nu-mi pară rău de ce am făcut? Cui nu i-ar fi rușine de așa ceva? Așa a fost să se întâmple!”, spune pe nerăsuflate bătrânul pușcăriaș.

Până la începutul acestui an, Constantin Dogaru era pata de culoare din celula sa. Acum de-abia se mai dă jos din pat. Fernando Vieru, unul dintre foștii colegi de celulă ai lui moș Dogaru își amintește: “Era foarte vioi. Colegii de temniță îi mai puneau manele și îl invitau la dans, erau clipe amuzante. Avea chiar foarte multă energie. Atunci când nu avea chef de dans, îi lua la lovituri de picioare pe cei mai tineri, care îl trăgeau să danseze”.

Cornelia, marea dragoste

În zilele de luciditate, bătrânul criminal le dezvăluie colegilor de temniță cele patru povești de amor pe care le-a trăit. Constantin Dogaru a fost căsătorit de patru ori și are două fete și un băiat. Dintre cele patru mari iubiri, prima a fost pentru profesoara Cornelia, cu care are un băiat.

Zootehnistul a fost părăsit de femeie pe motiv că nu avea studii. Aceasta a fost marea dragoste a sa pe care o regretă și acum.
După primul eăec sentimental, Dogaru a mai coborât ștacheta. După o profesoară a ales o educatoare. De data aceasta, bărbatul a fost cel care i-a dat papucii femeii.

A treia relație a început- o pentru că nu avea cine să-i facă ordine În gospodărie. Cu gândul la prima soție și socotind țărănește, a luat-o pe a patra nevastă pentru că era urâtă și era sigur că nu va fi părăsit de aceasta. Din această ultimă dragoste, Constantin Dogaru are două fete.

Anunțuri