sclaviLocalitatea Gîrceni este una dintre cele mai sărace din țara. Unele familii duc un trai atât de modest încât copiii lor nu ajung la școala pentru că leșina de foame pe drum. În tot acest timp, localnicii se mândresc cu fanfara comunală, cu o icoană făcătoarere de minuni și cu ospățurile date în cinstea Baronului de Vaslui, Dumitru Buzatu. Faptul că în Gîrceni, o comună din Vaslui, o mare parte dintre familii duc zilnic o luptă pe viață și pe moarte cu sărăcia a fost confirmat pe 10 martie, când un copil de 11 ani din localitate a leșinat în drum spre școală.

Mergea lângă fratele său și pur si simplu a căzut inconștient. Fratele a alertat localnicii prezenți pe uliță care au sunat la 112. Atunci când a ajuns ambulanța, echipajul a rămas perplex când a constatat starea micuților. Elevii erau într-o stare de subnutriție avansată. Erau deshidrataţi şi slăbiţi, întrucât, din spusele acestora, de două săptămâni fuseseră lăsaţi singuri acasă și nu au avut ce să mânânce și să bea. În ultimele două zile, copiii s-au hrănit cu doar un măr.

Comuna unde a avut loc această întâmplare neferictă mai este cunoscută și sub numele de “Comuna sclavilor”. Asta pentru că adeseori proprietarii de ferme din județele din jur (Bacău, Iași, Covasna și uneori chiar și din Constanța) racoleaza zilieri din această localitate pe care apoi îi țin în robie. Fără locuri de muncă, oamenii acceptă disperați orice ofertă li se face. Asa s-a întâmplat și în august-septembrie 2012, când 25 de localnici din satul Slobozia, din aceeași comună, printre care opt minori, au fost duși de trei băcăuani la o ferma din Covasna. Acolo au fost batuți cu ghioaga și pusi să munceasca doar în genunchi timp de 17 zile.

sclavi1Economia din Gîrceni: miere și barul

Conform datelor de la ultimul recensământ, din 2011, în Gîrceni locuiesc în jur de 2.400 de persoane.  Sărăcia majorității dintre aceștia are și câteva explicații.

  • Dezorganizarea comunității

Deși aici este o puternică comunitate de romi, doar 100 dintre localnici au declarat că aparțin acestei comunități. Chiar primarul, Mircea Scutelnicu (ales non-stop din 2000 până acum) declară că în comună la el sunt cel puțin 300 de familii de romi. Această comunitate este una dezorganizată, lipsită de orice interes pentru adaptarea la cerințele societății moderne. Reprezentanții asociațiilor care apără drepturile etniei sunt de părere că la acest mod de viață contribuie și românii care îi marginalizează.

  • Șomajul

Comuna este una dintre cele mai sărace din Vaslui și din țară, șomajul fiind aici de peste 50% la sută, iar cei care au loc de muncă, lucrează în alte localități. Și tătăl micuțului leșinat pe stradă de foame era plecat la Focșani, la muncă. În lipsa sa a rugat un vecin să-i ajute pe copiii săi. Acesta din urmă, nu și-a dat interesul. În puținele programe de pregătire sau reconversie profesională, doar 50 de persoane din Gîrceni au fost școlite în ultimii ani să devină asfaltatori, finisori sau agenți de curățenie a clădirilor.

  • Economia locală – barul din localitate

Lipsa de oportunități din această comună este reprezentantă cel mai bine chiar pe site-ul primăriei din Gîrceni. La secțiunea “Economie” sunt trecute șase poze unde sunt prezentate: magazinul din localitate, filiala Poștei Române, câțiva stupi de albine și barul comunal!sclavi2

  • Asistați social

Comuna Gîrceni a fost în ultimii ani una dintre campioanele la împărțirea ajutoarelor sociale la localnici. În perioada 2008-2010, inspectorii de Muncă au descoperit aproape o sută de dosare ilegale privind acordarea ajutoarelor sociale. Dacă inspectorii anulau veniturile minime garantate, primarul Scutelnicu le acorda imediat înapoi după ce se termina controlul.

sclavi3

„N-am anulat, domnule, nimic, sunt povesti. Aici sunt vreo 300 de familii de țigani, amărâti, vai de ei. Au început să le taie la oameni cărora le trecusem că au, pe lângă o vacă sau o iapă, și mânz sau vitel. Păi, ce sa facă acum oamenii, să-i omoare? N-au fost de înteles, nici n-au prins gluma. Cică n-ai voie două vaci sau doi cai, ai voie un cal și o vaca. N-au vrut să audă nici o explicație și au taiat la toti”, declara primarul în urmă cu cinci ani. După care adăuga că are pregătiți toți banii pentru plata ajutoarelor sociale, în jur de 700.000 de lei.

sclavi4

„Condiții de sclavie”, dar pe muzică de fanfară

Deși elevii cad de drum de foame, iar locuitorii ajung din disperarea căutării unui loc de muncă să fie sclavi, localitatea vasluiană este cunoscută pentru fanfara sa, iar muzica se aude în localitate aproape zilnic pe perioada caldă a anului.

Ba chiar, fanfara susține reprezentanții când baronul de Vaslui, Dumitru Buzatu – președintele CJ, trece prin localitate. La Revelionul pe rit vechi de anul trecut, o mare parte din localnici sunt adepți în acest rit, Buzatu a fost întâmpinat cu fanfara și s-a pus o masă fastuoasă într-una dintre cele mai sărace localități din țară. Baronul de Vaslui a putut servi friptură, mici și carnaciori la gratar, precum și  salata de varza murata la lighean.
sclavi5
Dumitru Buzatu, în centru

Pe timpul ospățului, fanfara, care le-a cantat la masa sefilor judetului, cu dedicatii speciale pentru fiecare în parte. Petrecerea s-a încheiat după miezul nopții, iar șefii județului au fost conduși la mașini în acorduri de fanfara, notează presa locală.

În urma petrecerii a rămas tot sărăcia

Minunea din comună într-o mânăstire de 5 stele

Mânăstirea Mălinești din comuna Gîrceni este cunoscută în zona Moldovei datorită Icoanei Maicii Domnului. Despre aceasta, legenda spune că ar fi făcătoare de minune, motiv pentru care credincioșii din județ și nu numai, vin să se roage.

De altfel, lăcașul de cult din Gîrceni este unul dintre cele mai frumoase și mai înstărite din zona Moldovei.

Anunțuri